Dorinte in imagini

ancap | Miercuri, 15 Aprilie 2009

Bănuiesc că multe chestii noi nu sunt de zis despre relaţii. Relaţii in general, that is. Despre a mea cred că pot scrie romane. Cele 10 minute „magice" au fost într-o zi călduroasă, de 3 iulie, într-un mic orăşel de munte, într-un parc. S-a întors spre mine, ne-am aşezat pe o banca, şi am simţit nevoia să îmi plec capul pe umărul lui. 10 minute care au făcut cât toate momentele frumoase din viata mea la un loc.

Nu a fost întâmplătoare întâlnirea noastră, deşi nu îl mai văzusem până atunci. De 3 luni eram cu un coleg de facultate de-al lui, cu care plecase în practică săptămâna aceea. Ideea iniţială era sa îi fac o surpriză prietenului meu din vremea respectivă, şi, cum în prima seara petrecută acolo, colegul lui (El) vorbise cu mine (tot pentru prima oară ) la telefon, am păstrat legătura, rămânând ca în câteva zile eu să ajung în oraş şi el să mă conducă la pensiunea unde erau cazaţi. Nici eu şi nici el nu ne gândeam că aveam să vorbim în fiecare seară, dar aşa s-a întâmplat. Iar pentru mine, momentul în care l-am văzut pentru prima dată a fost totul. Venise cu câteva secunde înaintea mea. Mi-am dat seama că era el, cumva am ştiut. L-am sunat şi i-am spus să se întoarcă, iar atunci, privindu-l în ochi, m-am îndrăgostit. 10 minute a durat drumul, iar procesul era complet când am simţit că vreau să fiu cu el pentru totdeauna. 10 minute, apoi m-am îndrăgostit.

Relaţia noastră e departe de a fi una perfectă. Personalităţi puternice, dorinţe pronunţate, setea lui de libertate, visul meu de „apartenenţă la ceva", stabilitate. Toate ne conduc undeva. Nu pot spune ce e în sufletul lui, pentru că el este cel care a vrut să ne despărţim în nenumărate rânduri şi tot el s-a întors, din dragoste, dar pot să spun că niciodată, doi oameni atât de diferiţi (aparent) nu s-au iubit mai mult. El este persoana care mă „îmblânzeşte", care mă ghidează, el este idealul. Da, ne iubim. Ne iubim 10 minute, pentru o viaţă. Ne iubim în 10 minute cât alţii toată viaţa.

(): Ca o paranteză, dragostea nu e dragoste dacă cele 10 minute nu se repetă, la infinit. Nu aş face greşeala de a spune că îl iubesc, daca nu aş fi sigură. 10 minute a durat momentul în care am intrat în camera în care stătea (din acel moment) fostul meu prieten, care a sărit să mă îmbrăţişeze. El se aşezase pe fotoliul din faţa mea şi nu ştiam cum să evit îmbrăţişarea. Deja îl iubeam. La destule luni distanţă, 10 minute a durat până să intre soarele în nor, 10 minute în care chipul lui era mângâiat de lumina, era cu adevărat fericit, în braţele mele. A rămas aşa şi după ce s-a făcut umbră, dar eu am trăit intens primele clipe. Toate lucrurile frumoase se repetă, şi pentru asta îl iubesc.

4 au avut ceva de spus

Marian Cristache, 16 Aprilie 2009 13:38
Adica nici nu v-a pasat de ce simte omul ala.

P.S: Nu-mi plac pantofii lui.
ancap, 20 Aprilie 2009 14:25
Omul ala ne-a devenit nas, deci cumva cred ca am stiut sa discutam, nu?
marius, 05 Mai 2009 19:23
@marian: :)) nici ai ei nu sunt extraordinari, dupa parerea mea :D
pare genul de poveste clasica in care actualul s-a plictisit de tine atat de mult incat prietenul lui te asteapta la gara. tu esti atat de dezamagita si de confuza ca nici nu trebuia sa l vezi ca sa te indragostesti pentru 10 minute interminabile. lui i se mai pare din cand in cand cele cele 10 minute interminabile sunt totusi prea interminabile si mai spune stop(de obicei cand viata lui sociala este multumitoare). apoi se trezeste dimineata, mahmur si singur, cu o erectie normala care l face sa si aminteasca de iubire. de ce ar putea avea chiar in momentul ala si e doar la un telefon distanta. si uite asa se mai intampla 10 minute magice(de obicei minutele astea sunt mai putine, dar par ca se dilata si aproximam noi putin bla bla fie, sunt 10).
superba povestea totusi. ciudat este faptul ca un rezumat al ei, ar face sa pari o curva. dar, hiuuu!, nu e cazul.
ancap, 01 Iunie 2009 22:20
:)) respect parerile tuturor. Imi place totusi sa vad ca se poate gresi atat de usor cand vine vorba de datul cu parerea despre altii si viata lor. Incep prin a spune ca eram undeva la munte, prin februarie, deci ghetele sunt corespunzatoare. Ma rog, nu e treaba cuiva ;) si bineinteles ca pe voi la usa va asteapta cei mai tari pantofi ever, facuti la turci, dar, biensur, Armani. Altceva...in ceea ce-l priveste pe fostul, a plans cand ne-am despartit, deci nu se plictisese de mine. Imi pare rau sa zic asta, totusi. Iar actualul...nu se plictiseste, pentru ca nu are motive. Stam impreuna, suntem de atata timp impreuna, ne casatorim & co. Deci la partea cu "pari curva"...frate, parerea ta. Daca tu ca baiat nu oferi ceea ce cauta fata, nu te astepta sa sufere sau sa ia o pauza de 17 luni dupa despartire. Cand te indragostesti, te indragostesti. A fost totul pe fata, am avut grija si la fostul, dar si de noi. Si da, inainte cu an de fostul, incheiasem o relatie de 2 ani, asa ca atunci probabil eram ranita, nu cand l-am cunoscut pe actualul.

Adauga comentariu

Cod verificare
Nota: Mesajele cu un continut discriminatoriu, rasist, obscen, injurios, de instigare la violenta sau de promovare comerciala vor fi sterse.